Dupa zile cu ape, doar ape vedem cate o carte plutind pe langa noi, cotorul umflat in sus, cu paginile rasfoite de curenti sau obscen deschise spre cer. Ne amintim amandoi mutarile noastre chinuite scandalurile, impachetatul cartilor (Pe asta de ce o mai caram dupa noi?) si simt apropiindu-se o clipa de tandrete asa cum stiam ploaia cu ore inainte sa cada.