„Calatorul – afirma Radu Ciobanu – e un solitar purtat de o necesitate interioara pe itinerariile propriei sale geografii afective, pe drumuri insolite, fara notorietate, resemnat de la inceput sa retina prin selectie doar esentialul si sa colectioneze nu suveniruri, ci nostalgii. Fara sa stie, autorul Arhipelagului isi face aici autoportretul, conturul ferm al calatorului printre semne si toposuri, sceptic, dar inamic al mizeriei de orice fel si prieten al civilitatii si al valorilor autentice.” (Gabriel Petric)