Ma simt ca zarzarul meu pirpiriu de langa casa care dadea candva niste fructe bicisnice. A venit intr-o zi un priceput si m-a ademenit Hai sa ti-l altoiesc sa rodeasca piersici cat pumnul A crestat adanc carnea batranului pom infigandu-i in rana o ramurica de piersic ca un suflet nou. L-a bandajat l-a udat iar eu in fiecare zi ma uitam curios la pom sa vad nu cumva a devenit piersic Gandeam ca firea lui cea proaspata umbla acum prin tot lemnul sa schimbe randuielile statornicite ale infrunzirii infloririi si roadelor. Dar timpul a trecut si in locul rezultatului promis m-am trezit cu o corcitura care nu numai ca nu dadea piersici uriase dar se lasase pe tanjala si la productia de zarzare bicisnice. Azi ma uit cu manie si amaraciune cum s-a transformat vechiul pom fructifer in lemn de foc insa nu ma rabda inima sa-l tai fiindca