Ramasa orfana de mama la nastere, Marta este crescuta de fosta ei doica si de tatal ei. Jerônimo, tanarul pretendent al protagonistei, este marea sansa a fetei de a evada de sub tutela apasatoare a parintelui, un barbat extrem de patimas care este atras in mod incestuos de fiica sa. De-a lungul povestii cu puternice tente psihologice si erotice, Nélida Piñon contureaza, cu o desavarsita finete a observatiei, personalitatea Martei, explorandu-i conflictele launtrice, frustrarile si pasiunile intr-un joc fictional care apropie cititorul de personaje. Povestea initierii erotice a unei tinere femei, Casa patimii este un roman despre dorinta, un splendid poem despre asteptarea iubirii, dar si o alegorie a creatiei – tema predilecta a marii autoare braziliene – , in care limbajul se transforma intr-o experienta senzuala. ”Ce forta primordiala in Casa patrimii, ce splendoare a vietii impetuoase care striga prin fiecare cuvant.” (Carlos Drummond de Andrade) Socotita printre cei mai mari scriitori sud-americani, Nélida Piñon s-a nascut in 1937, la Rio de Janeiro, intr-o familie de imigranti spanioli. De-a lungul vietii a lucrat ca redactor la diverse publicatii si a predat la universitati prestigioase, in anul 1970 infiintand un program de scriere creativa la Universitatea Federala din Rio de Janeiro. A debutat ca prozatoare in 1961, cu romanul Guia-mapa de Gabriel Arcanjo. Considerat cea mai importanta scriere a sa, romanul semiautobiografic A república dos sonhos (1984) este saga unei familii galiciene naturalizate in Brazilia, in care face proba ingeniozitatii stilistice si narative inegalabile. Insa imensa popularitate de care s-a bucurat s-a datorat romanelor erotice Casa patimii (A casa da paixão, 1972), A força do destino (1977) si Vozes do deserto (2004) (Vocile desertului, Vellant, 2023). In perioada 1996–1997 a condus Academia Braziliana de Litere, fiind prima presedinta a acesteia. Opera sa vasta, compusa din romane, proza scurta, eseistica si volume de memorii, a fost tradusa in peste 30 de tari si a fost distinsa cu numeroase premii literare prestigioase. In 2005 i-a fost decernat Premiul Principe de Asturias pentru literatura si a fost dubla laureata a Premiului Jabuti, cea mai inalta recunoastere literara braziliana.A murit pe 17 decembrie 2022, la Lisabona.