Perechea de romane contradictorii ale rascoalelor (Craisorul si Rascoala) arata un autor sensibil la miscarile subterane, ce jaloneaza istoria europeana intr-un secol al maselor. Cert, cele doua romane ar trebui revizitate in lumina adusa de noile abordari ale istoriei secrete: rascoala din 1784 si legaturile lui Horea cu masoneria, mecanismul declansator al insangeratului an 1907 ce a combinat servicii secrete, planuri imperiale, interese politice oculte. (Elisabeta Lasconi) Ce l-a determinat pe Liviu Rebreanu spre alegerea subiectului cu iz medieval al Craisorului? Raspunsul ii apartine: “Noi, ardelenii, in lunga noastra viata despartita, n-am cunoscut decat doi eroi nationali: pe Horia – Craisorul si pe Avram Iancu – Craiul Muntilor. Horia a fost mai batran si a fost ucis cu roata si a ramas Craisorul nostru; Iancu a fost, in plina tinerete, Craiul Muntilor, apoi a trait multi ani de chinuri si a murit nebun. Eroii nostril au fost ursiti si martiri. Eroismul i-ar fi inaltat numai, pe cand suferintele i-au identificat cu multimea cea mare a poporului, el insusi indurator al tuturor umilintelor si durerilor.” (Adevarul literar si artistic, IX, 459, 16 decembrie 1928) Indiferent de opiniile/optiunile manifestate de profesionisti, Craisorul este o carte de tip epopeic, cu figuri contrastante, care nu si-a pierdut accesul la public, caracterul de stare eroica pe care il impune. (Mircea Colosenco)