Figura lui Denis Diderot (1713–1748) este asociata in primul rand cu efortul extraordinar de editare a Enciclopediei, una dintre cele mai reprezentative manifestari ale Iluminismului francez si european. Insa Diderot a fost mai mult decat un editor meticulos si atent: el a scris diferite texte filosofice care se incadreaza in dezbaterea filosofica ambitioasa din secolul al XVIII-lea. In ciuda educatiei catolice, a criticat crestinismul, ajungand mai intai la pozitii deiste, apoi la un ateism categoric, trecand de la dualismul cartezian la un monism materialist de inspiratie spinoziana. S-a dedicat pe larg reflectiei antropologice si analizei sensibilitatii si a pasiunilor, dar s-a ocupat si de estetica si a scris nuvele si piese de teatru. Cartea de fata sustine profunzimea gandirii lui Diderot, dincolo de simplificarile ce au marcat-o atata vreme. Manuel Cruz (profesor universitar de filosofie)