Farame de suflet farame de iubire farame de credinta adevarata. Texte care miros a ceara sfanta a tamaie si liliac. In soapta fara glas. Tacut fara trambitari si melodrame fortate. Adevarate ca lacrimile mamei ca geamatele bolnavului ca jalea celui prigonit. Luminoase ca zambetul copilului ca nadejdea unui credincios ca bucuria celui vindecat. Citindu-le una dupa alta aplecandu-ne peste tristetile si bucuriilor lor compatimind si traind impreuna cu ei aceste smerite instantanee din viata lor le vedem ca pe un intreg infinit care ne poate incapea pe toti. Devenim si noi parte a acestui intreg incat faramele devin artos sufletele devin Biserica si Biserica Hristos. O Biserica plina de minuni care se savarsesc tainic in inimile noastre. Minuni care se numesc Iubire . Persoane inimoase in micile lor intamplari reale care raspandesc miresme de umanitate si izvorasc mir de dumnezeire.