Vreme de trei secole, manastirile inchinate Locurilor Sfinte au spus un cuvant greu in economia, cultura, spiritualitatea si politica Tarilor Romane. Dincolo de cliseele sumare ale manualelor, istoria lor ne este putin cunoscuta. Monografia de fata umple, in premiera, un mare gol istoriografic. De ce alegeau domnii si boierii nostri sa-si incredinteze ctitoriile unor centre religioase indepartate, precum Muntele Athos, Ierusalimul sau Sinaiul? Cum functionau aceste corporatii economice si spirituale, ce averi aveau, cat trimiteau in afara? Ce erori fatale au dus la lunga lor agonie si la sfarsitul lor definitiv? Intemeiata pe o munca de documentare de peste un deceniu, in arhive din tara si strainatate, si pe o cercetare de teren exhaustiva, din satele uitate ale Moldovei pana in ungherele nestiute ale Orientului ortodox, cartea lui Tudor Dinu nu este doar o ampla reconstituire istorica, ci si o calatorie intr-o lume demult apusa, cu framantarile si luptele ei pentru credinta, bogatie si slava desarta. „Dincolo de sfarsitul lor lamentabil, manastirile inchinate au fost vreme de secole nu doar agenti economici esentiali ai Tarilor Romane, ci si insemnate focare de spiritualitate ce au adus pe teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti ortodoxia in varianta ei greaca si au pastrat vie legatura cu marile centre ale crestinatatii rasaritene. Au continuat sa cultive arta ecleziastica de traditie bizantina in forme deseori originale si remarcabile, asa cum speram sa se convinga cititorul, insotindu-ne intr-un amplu periplu imagistic ce ne va purta atat prin lacasurile inchinate, raspandite de-a lungul si de-a latul Tarilor Romane, cat si pe meleagurile Orientului ortodox.“ (TUDOR DINU) TUDOR DINU (n. 1978) este profesor doctor abilitat la Universitatea din Bucuresti, unde preda limba, literatura si civilizatia greaca, si doctor honoris causa al Universitatii Democrit a Traciei (Grecia). A sustinut prelegeri si conferinte ca profesor invitat la universitatile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno, Sofia si Plovdiv, precum si la mai multe societati stiintifice din Grecia. In ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internationale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Veliko Tirnovo, Tbilisi). In 2014 a fost ales si in 2018 reales secretar general al Societatii Europene de Studii Neoelene. Lucrarile sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizatie greaca veche, bizantina si postbizantina, dar si elenismului din Tarile Romane au fost tiparite in Romania, Grecia, Cipru, Franta, Cehia, Letonia, Ucraina si Georgia. Totodata, Tudor Dinu a publicat traduceri atat din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cat si moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.). Este fondatorul si redactorul-sef al primei reviste romanesti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. La Editura Humanitas a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir si Nicolae Mavrocordat – rivalitati politice si literare la inceputul secolului XVIII (2011), Bucurestiul fanariot. Biserici, ceremonii, razboaie (2015), Bucurestiul fanariot. Administratie, mestesuguri, negot (2017), Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Tarii Romanesti si Moldovei (2018), lucrare distinsa, in varianta greaca, cu premiul Academiei din Atena, Revolutia Greaca de la 1821 pe teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti (2022), Moda in Tara Romaneasca. Intre Fanar, Viena si Paris, 1800–1850 (2023), Bai, hammamuri, desfatari. O istorie ilustrata a bailor din Tara Romaneasca si Moldova (2024). In duminica de Florii a anului 2018 a fost innobilat la Constantinopol de catre Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos.