Traducere de Maria Berza Cel de-al saptelea roman semnat de J.M. Coetzee, distins cu Irish Times International Fiction Prize in 1995, este o alegorie politica si in acelasi timp un pasionant si documentat portret psihologic. Cu talentul sau de a explora fetele raului si mecanismele iluziei, J.M. Coetzee intra in mintea scriitorului Fiodor Dostoievski, inspirandu-se atat dintr-un capitol apocrif din Demonii, cat si din detalii mai putin cunoscute ale biografiei acestuia. Personajul Dostoievski construit pe aceasta filiera este un barbat imbatranit inainte de vreme, epileptic, deziluzionat si falit, care se intoarce de la Dresda pentru a cerceta la Sankt-Petersburg moartea suspecta a fiului sau vitreg, Pavel. Eterna piesa a conflictului dintre tata si fiu se joaca din nou, cu o distributie impresionanta si un final apoteotic.