Maluhia orasul fericit - Mabel KatzLucruri pe care nu le veziNu mai era nicio camera de hotel disponibila in tot orasul Malihua. Anuntul unei conferinte ce va fi tinuta de Aumakua bunicul cel intelept al Maluhiei se raspandise ca focul si vizitatorii au sosit in masa pentru a incerca sa participe la marele eveniment. insa acesta nu era singurul eveniment care se sarbatorea in acest frumos weekend de toamna. Mai era si sarbatorirea sosirii iernii un eveniment pe care oamenii din Maluhia il asteptau intotdeauna cu nerabdare. Orasul era plin de activitate si toata lumea se bucura de festivitatile care se desfasurau in jurul Pietei Centrale. In acea sambata copii din Maluhia s-au trezit cu nerabdare in anticiparea marii sarbatori. Stiau ca vor avea parte de lucruri delicioase muzica live si jocuri distractive in strada. Iar odata cu apusul soarelui luminite vor scanteia in copacii de pe marginea drumurilor. Era un spectacol anticipat de copii si adultii de toate varstele. Foarte devreme in acea dimineata Unihipili si-a adunat trupa de tineri ghizi turistici in piata. Ca intotdeauna le-a reamintit cuvintele lui Aumakua. Cu autoritatea unui mare lider Unihipili a comandat trupelor - Sa spuneti intotdeauna multumesc asa incat sa puteti repara amintirile vizitatorilor si niciodata sa nu uitati ca Universul le va aduce toate binecuvantarile pe care le merita. Amintiti-va ca nimeni nu vine aici din intamplare. Cu toate ca fiecare dintre copii stia importanta repetarii cuvintelor iti multumesc apelul lui Unihipili capata o insemnatate speciala in aceea zi. Plini de incurajare si de entuziasm baietii au plecat pe strazi sa intampine turistii si sa le impartaseasca acestora obisnuitele povesti ale Maluhiei acest loc unic unde toti nativii sunt complet fericiti. Cateva ore mai tarziu Unihipili si mama sa Malia au mers sa-l ia pe Aumakua pentru a-l insoti la holul cel mare al hotelului acolo unde trebuia sa-si tina discursul inteleptul invatator avea ritualul de a se intalni cu cei mai pretiosi studenti ai sai in fiecare an in aceasta zi. Insa intotdeauna avea grija sa existe spatiu in plus astfel incat si altii sa li se poata alatura. Oaspetii suplimentari erau invitati in sala pana cand nu mai exista niciun loc liber si in acel moment usile se inchideau...