Niciunul dintre poetii optzecisti n-a impartit mai net opinia critica a propriei generatii decat Calin Vlasie desi a publicat mai putin decat altii doar trei volume incluzandu-l pe acela de debut din 1984 cu titlul schimbat de Cenzura Laborator spatial. Lui Radu G. Teposu poemele lui Vlasie i se par ca pulseaza de analogii fara o logica precisa dand impresia de degringolada fantasta de miscare psihedelica neinchegata in nuclee poetice veritabile . In schimb Ion Bogdan Lefter vede in el poetul cel mai dificil dintre optzecisti conceptual barbian capabil de viziuni pe cat de stranii pe atat de uimitoare. Formatia lui Vlasie isi spune cuvantul nu doar in particularitatile lexicale datorate in buna parte psihologiei dar si in intentia lui vadita de a-si constitui un univers si o mitologie observa cu temei Lefter interior psihologic celular si deopotriva fizic corporal populat de fiinte reale. Neuronia care e titlul celei dintai selectii publicate de Vlasie in 1981 intr-o placheta-supliment a revistei pitestene Arges devine astfel un taram pe cat de real pe atat de misterios in care se petrec intamplari firesti si totodata extrem de ciudate iluminate dinauntru de spiralele de wolfram ale unui craniu imens. Nicolae MANOLESCU Personalitate de prim-plan a literaturii romane de la sfarsitul secolului XX si din prima parte a urmatorului intelectual de calibru cu o conceptie ingenioasa si profunda asupra evolutiilor psihicului uman in postmodernitate mare editor creator de strategie culturala si educationala de lunga bataie Calin Vlasie e pe deasupra si de fapt in primul rand un poet de varf de o frapanta originalitate. Opera sa elaborata cu minutie in circa un deceniu de cautare intensa a echilibrului fragil dintre conceptualizarea riguroasa si misterul insondabil propune un extraordinar scenariu de explorare psiho-fantasmatica a lumii. O experienta literara impresionanta al carei miez magmatic va ramane incandescent mentinandu-i peste vremuri intacta forta fascinatorie Ion Bogdan LEFTER