Una dintre perspectivele cele mai tentante, si in acelasi timp infricosatoare, este aparitia unor indivizi cu insusiri fizice si intelectuale mult superioare celor ale restului populatiei, prin posibilitatile deschise de editarea genomului uman – altfel spus, aparitia unei rase minoritare de supraoameni. Genetica inceteaza asadar sa fie doar o stiinta de interes pur academic sau practic si intra in focarul dezbaterilor din societate, iar, pentru a putea judeca dilemele de ordin moral, publicul larg trebuie sa aiba acces la informatii corecte, solide, nuantate si inteligibile. Este ceea ce ne ofera eminentul biolog Alexandru Babes prin Secretul vietii, in care rigoarea stiintifica si claritatea expunerii sunt insotite de o pasionanta istorie anecdotica a descoperirilor legate de ereditate de la Aristotel la Mendel si la cercetarile contemporane. „Suntem acum capabili sa intervenim in mod deliberat in substanta ereditatii, sa sculptam dupa bunul-plac alcatuirea biologica a speciei noastre. Dar numai pentru ca putem s‑o facem, suntem oare siguri ca ar trebui? Momentul in care ne aflam impune o serie de eforturi colective. Mai intai unul de informare, apoi unul de dezbatere si, in sfarsit, unul de decizie. Sunt demersuri la care ar trebui sa participe cat mai multi dintre noi, pentru ca miza este uriasa. In joc se afla viitorul nostru ca specie. E oare intelept sa lasam oamenii de stiinta sau, si mai rau, politicienii sa decida daca vom merge sau nu pe calea deschisa de abilitatea recent dobandita de a edita genomul uman?“ (ALEXANDRU BABES) ALEXANDRU BABES este profesor de neurostiinte si fiziologie la Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Laboratorul pe care il conduce se ocupa de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul carora simtim durerea si temperatura ambientala. A publicat peste patruzeci de articole stiintifice in reviste internationale cu referenti. Este coautor al unor studii aparute in Nature, Nature Medicine, Nature Communications, Journal of Neuroscience, Pain si Journal of Physiology. Incepand din 1995 a beneficiat de numeroase stagii de cercetare in Germania, Franta, Marea Britanie si Spania. A fost bursier al fundatiei germane Alexander von Humboldt si a primit din partea acesteia premiul pentru cercetare „Friedrich Wilhelm Bessel“ in 2019. In 2018 i s‑a acordat premiul „Nicolae Simionescu“ al Academiei Romane. A fost presedinte al Consiliului National al Cercetarii Stiintifice in perioadele 2011–2013 si 2020–2022. Este membru corespondent al Academiei Romane. A publicat la Humanitas Povestea creierului. In cautarea celui mai complicat obiect din univers (2021) si Arhipelagul durerii. Istoria convietuirii cu un vechi dusman (2023).