Romanul biografic a fost conceput sub forma unui atipic jurnal de creatie in care viata se confunda cu literatura dar viata nu are alt scop decat acela de a fi transfigurata prin fictiune. Acest fapt este amplificat de cei doi timpi narativi in functie de care este ordonata scrierea rememorarea evenimentelor biografice in ordine mai mult sau mai putin cronologica marcand un timp al trairii de odinioara intrerupta de scene desfasurate intr-un prezent al actiunii. Asa cum am afirmat anterior timpul trairii si timpul prezent al actiunii se confunda astfel cu timpul fictiunii. Nu intamplator scrierea apare in 1977 dupa romanele din seria Morometilor Morometii I si II Delirul si Marele singuratic. Prin Viata ca o prada se incheie un ciclu dupa romanele unei lumi cu eroii sai speciali avem in final si romanul autorului lor. Oana Soare Editia de referinta pentru Viata ca o prada rezultat al lucrului acribic pe text. Studiul Oanei Soare este o cercetare nu doar documentata ci si deschizatoare de piste de interpretare pentru proza lui Preda si pentru literatura cu mize autobiografice in general. In romanul Viata ca o prada Marin Preda da una dintre operele majore ale prozei autobiografice din literatura romana o confesiune nimbata de o lumina tremuratoare pentru ca trairea vietii ca dar nu exclude neajunsul indoiala sau sentimentul adesea obscur al unei primejdii. Referinte critice din Eugen Simion Nicolae Manolescu Sanda Cordos Alex Stefanescu si Cristina Timar.