Vândut de carturesti.ro
„Sacrificand totul viitorului, il impiedicam sa se apropie” predica un personaj in romanul lui Michel Butor Passage de Milan (1954). Mitul progresului pare sa fi devenit ceea ce ii indica si denumirea: o fantasma, o constructie dincolo de care se ascund temeri, decalaje si fracturi sociale. Sa fim deci oare nevoiti sa abandonam ideea progresului pentru a progresa? Si sa fim oare nevoiti sa recuperam „deja produsul” pentru a frana risipa de resurse, fie ele materiale, intelectuale sau simbolice? Cartea de fata foloseste prisma obiectului cinematografic pentru a investiga notiunea controversata de obsolescenta care, dincolo de diversele sale intrebuintari si conotatii, reprezinta o stare a si o perspectiva asupra materialului ce incita la reevaluarea trecutului. Odata cu tranzitia la digital, atat cinemaul fotochimic in toata diversitatea lui, cat si ipostazele precedente si din ce in ce mai efemere ale „noilor tehnologii” au inceput sa exercite fascinatia – usor morbida si cu imens potential contestatar – a „materiei recalcitrante”, in termenii lui Jane Bennett: cea care refuza sa dispara in ciuda concedierii sale de catre capital. Cartografierea unor metode de recuperare a tehnologiilor cinematografice obsolete desfasurate in sfera academica, artistica ori in cea a culturii vernaculare poate lua pulsul unor reactii colective mai ample la hipermodernitate, pe care trebuie sa le analizam si sa le organizam de urgenta, daca mai vrem sa avem un viitor.“Cu multa sensibilitate, LIRI CHAPELAN se scufunda in diversitatea de proiecte artistice, cinematografice si academice ce se intalnesc azi fie in critica paradigmei de dezvoltare modern-occidentale, fie, mai concret, in practicile lor ce imbratiseaza si revalorizeaza tehnologii obsolete, si cauta, pornind de aici, sa urmareasca firele mai subtile ce le leaga si prin care comunica. Fiecare dintre microstudiile dezvoltate de ea in acest scop este in sine o bijuterie de analiza patrunzatoare, ce nu se fereste de verdicte ferme, pasionanta la lectura si la fel de proaspata si de atenta la nuante fie ca e vorba de artisti marginali si dificili ca Eugene Green, de opere artistice de avangarda sau de autori de film comercial recent precum Christopher Nolan, tratati cu aceeasi acribie si cu aceeasi subtilitate a observatiei, chiar daca, evident, nu si cu aceeasi simpatie.Demersul ei se inspira din trei surse teoretice majore, ce furnizeaza principala sa armatura conceptuala. In prima parte a cartii, problema obsolescentei e inscrisa, printr-o particularizare graduala a analizei, in orizontul mai larg al unei teorii critice a capitalismului tarziu, centrate pe productia de marfuri destinate unei uzuri morale rapide…Acest prim ax vertical al demersului ei completat de un al doilea ax, orizontal si mai discret, pe care il aduce in joc fenomenologia gesturilor dezvoltata de Vilem Flusser. Plecand de la constatarea justa ca, odata cu caderea in desuetudine a unei tehnologii, nu se scufunda de fapt in uitare doar o aparatura, ci o intreaga coregrafie de miscari si comportamente, o gestica si o competenta a corpului corespunzatoare ei, si efortul de resuscitare a unei tehnologii vetuste implica inainte de toate o munca de arheologie a gesturilor. In fine, la aceste...
Preț:
Vânzător: Carturesti.ro
Brand: Tact
